Prima aniversare. Tot in deplasare.

V-am rămas datoare cu povestea primei aniversări a lui Miss S, eveniment care s-a petrecut acum câteva luni bune, doar că spre rușinea mea, nu am apucat să scriu despre acest moment important.

Domnișoara mea a împlinit un an la finalul lunii aprilie, iar noi ca niște părinți iubitori, dar și călători, am ales să plecăm cu cea mică pentru un weekend prelungit la mare, în Bulgaria. De acestă dată am ales o stațiune mică, Sfinții Constantin și Elena, lângă Varna.

Chiar dacă eram în mijlocul primăverii, temperatura a fost minunată pentru plajă, o plajă curată cu nisip fin, soarele excelent pentru un bronz frumos, iar stațiunea extrem de liberă, curată și destul de multă verdeață.

Ziua fetiței am sărbătorit-o efectiv pe plajă, fără niciun fel de eveniment special. Pur si simplu mi s-a părut cea mai bună opțiune de a petrece timp împreună, deoarece este cel mai important lucru pentru un copil de un an, să își simtă părinții aproape.

Câteva zile mai târziu, după ce am revenit acasă, am creat și un moment bun de imortalizat în câteva poze, anume Smash the cake. Spre dezamăgirea mea, Miss S. a fost ocupată să mănânce decorul, adică afinele și căpșunile, mai puțin interesant i s-a părut sa strivească tortul, așa că acesta a rămas destul de întreg.

Noi ne-am dorit să o sărbătorim pe fetiță în familie, fără fast, tradiții sau zeci de invitați. 

Voi cum ați procedat?

Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă

Alimente restrictionate sugarilor/copiilor

Orice cantitate de lapte non-uman (de vacă, capră, oaie) nemodificat este nerecomandată înainte de 12 luni din cauza diferențelor mari de conținut în proteine și electroliți față de laptele uman.

Hrănirea copiilor cu lapte de vacă înainte de împlinirea vârstei de12 luni este asociată cu o incidență crescută a deficitului de fier. Cu toate acestea majoritatea sugarilor primesc lapte de vacă înainte de vârsta recomandată de 12 luni . Statusul economic scăzut a fost asociat cu introducerea laptelui de vacă nemodificat la copiii mai mici de 12 luni. Laptele de vacă nu trebuie administrat ca o băutură principală pentru copii sub vârsta de 12 luni. Totuși, în cantități mici el poate fi administrat ca parte a alimentelor solide, cum ar fi cu cereale.

Se interzice consumul de sare la copiii până la 24 de luni și a mierii până la 12 luni.

Un studiu australian descriptiv pe un număr de 295 de copii evaluați la 9 luni, respectiv la 18 luni a pus în evidență că sursele alimentare principale de sodiu pentru copiii mai mici de doi ani (pâine, brânză, cereale pentru micul dejun, supă și feluri de mâncare mixte, extracte de drojdie, carne prelucrată, precum și produse de panificație) sunt cele care contribuie la aportul mare de sare, ceea ce poate atenționa autoritățile competente în legătură cu rolul industriei alimentare în reducerea sării din alimentele consumate frecvent.

Mierea poate conține spori de Clostridium botulinum și nu ar trebui să fie administrată sugarilor cu vârsta sub 12 luni, direct sau prin ungerea tetinelor înainte de a fi oferite sugarilor9.

Sucul de fructe nu trebuie oferit sugarilor și nu poate fi considerat un înlocuitor al fructelor, indiferent de vârsta copilului. Cel rezultat din stoarcerea fructelor conține într-adevăr mulți nutrienți, dar nu conține fibre.  Înainte de împlinirea vârstei de 6 luni, consumul de apă este de preferat sucului de fructe. Acesta nu oferă beneficii nutriționale sugarului și este nepotrivit pentru tratarea deshidratării sau diareei. Consumul exagerat al sucului de fructe a fost asociat în studiile citate de de Lee, Amanda, et al. în "Infant feeding guidelines: information for health workers." (2012), cu simptome gastrointestinale (diaree, flatulență, distensie abdominală) precum și cu tulburări ale creșterii în greutate sau obezitate, putând crește totodată riscul de carii și eroziuni dentare din cauza acidității. Copii trebuie încurajați să consume fructele întregi; consumul de sucuri de fructe trebuie limitat în conformitate cu recomandările pentru vârstă. 

Ceaiul este o băutură preparată prin infuzarea frunzelor uscate sau zdobite ale plantei de ceai, în apă clocotită. În diferite culturi, ceaiul este oferit sugarilor, chiar înainte de primul supt la sân. Deoarece prin conținutul său, poate reduce disponibilitatea fierului și a altor minerale, iar zahărul adăugat adesea crește riscul de carii dentare, ceaiul nu este recomandat sugarilor. Beneficiile consumului de ceai la sugari sunt necunoscute.

Se recomandă interzicerea oferirii de ceaiuri, cafea sau orice altfel de băuturi îndulcite cu zahăr (băuturi răcoritoare sau siropuri) sugarilor.

Sursa: Ghid de preventie - Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară, Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei, 2016

Sursa foto: Pinterest


Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă

Diversificarea alimentatiei sugarului

În jurul vârstei de 6 luni, nevoia de energie și nutrienți a sugarului sănătos începe să depășească pe aceea oferită de laptele matern sau laptele formulă. Astfel că, laptele matern sau formula de lapte ca singur aliment, devine insuficient ca să asigure necesarul caloric și nutritiv al copilului. Dezvoltarea copilului la această vârstă permite introducerea altor alimente. Neintroducerea alimentelor complementare in jurul vârstei de 6 luni sau/și introducerea lor necorespunzătoare poate afecta creșterea copilului.

Se recomandă respectarea principiilor directoare ale alimentației complementare la copiii alăptați și nealăptați: continuarea alăptării sau a alimentării cu formule de lapte, responsivitatea, igienă, cantitate, consistență, conținut, varietatea alimentelor, numărul meselor, starea de sănătate a copilului și nevoia sa de suplimente nutritive, adaptate vârstei copilului.

Principii directoare in diversificarea copilului 

1. Alăptarea exclusivă (numai lapte matern) de la naștere până la vârsta de 6 luni și introducerea alimentelor complementare la vârsta de 6 luni (180 zile), în timp ce se continuă alăptarea.

2. Continuarea alăptării la cerere până la 2 ani și peste.

3. Alimentație responsivă cu aplicarea principiilor îngrijirii psihosociale. 

4. Igienă corespunzătoare și manipulare adecvată a alimentelor pentru prevenirea contaminării.

5. Alimentația complementară se începe la 6 luni cu cantități mici de alimente, porțiile crescând gradual pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, menținând în același timp alăptarea la cerere. 

6. Consistența alimentelor și varietatea lor va crește odată cu vârsta copilului și se adaptează la cerințele și abilitățile copilului. 

7. Creșterea numărului de mese de alimente complementare zilnice, odată cu înaintarea în vârstă a copilului.

8. Ca să se asigure că nevoile nutritive ale copilului sunt îndeplinite, acesta va mânca alimente variate (diversificare adecvată),nu se forțează copilul să mănânce; nu se întrerupe copilul în timpul mesei din lipsă de răbdare; nu se lasă copilul să facă ce vrea - dacă nu cere de mâncare, copilul este încurajat să mănânce (copilul poate avea apetitul redus datorită diferitelor boli sau deficiențe nutritive)..

9. În funcție de necesar, se vor oferi copilului suplimente de vitamine și minerale, doar la recomandarea medicului si in urma analizelor de sange, nu preventiv!

10. Se va crește frecvența alăptării/oferirii de lapte-formula în timpul îmbolnăvirilor și copilul va fi încurajat să mănânce alimente moi, variate, apetisante, preferate. În convalescență copilul va fi stimulat să mănânce mai des decât de obicei și mai mult până când greutatea copilului este recuperată.

În documentul OMS privind indicatorii de evaluare a practicilor de diversificare și metodologia de măsurare a lor se afirmă că dieta minimum diversificată presupune consumul unor alimente din cel puțin 4 grupe alimentare diferite, dintre cele 7 grupe: 

1. cereale, rădăcinoase, tuberculi; 

2. leguminoase/păstăioase, nuci;  

3. produse lactate (lapte, iaurt, brânză);  

4. carne, pește, ficat de pasăre/ alte organe;  

5. ouă;  

6. legume și fructe bogate în vitamina A (de culoare galbenă și portocalie);  

7. alte fructe și legume.

Pentru o Dietă Minim Acceptabilă este necesară asigurarea nu numai a diversității ci și a cantității necesare creșterii și dezvoltării la fiecare etapă de vârstă, cantități asigurate prin frecvența, mărimea și consistența porțiilor primite de copil în perioada dintre 6 și 23 luni.

Introducerea de alimente solide la aproximativ 6 luni ar trebui să înceapă cu alimente care conțin fier, carne de pasăre, legume, fructe și produse lactate, cum ar fi iaurtul de casă cu grăsime integrală. Nu există recomandări privind ordinea în care ar trebui introduse alimente sau numărul de noi alimente care pot fi introduse la un moment dat. Cel mai important factor de care se va ține seama se referă la conținutul de nutrienți: fier, zinc, grăsimi, proteine, vitamine și alte minerale esențiale. Astfel că hrana oferită trebuie să fie de densitate mare și să includă o varietate mare de alimente din fiecare grupă. Nu sunt necesare pauze între alimentele nou introduse (pentru prevenirea eventualelor alergii).

În alimentația complementară a copilului se recomandă creșterea numărului de mese, odata cu creșterea în vârstă a acestuia. Numărul de mese depinde de cantitatea de energie necesară copilului, de cantitatea de alimente pe care le poate mânca la o masă și de densitatea energetică a alimentelor. Aportul energetic va trebui să acopere diferențele dintre necesarul energetic pentru vârstă și aportul energetic din lapte. 

Numărul de mese zilnice la copilul alăptat ar trebui să fie de: 2-3 mese pe zi la 6-8 luni, 3-4 mese pe zi la 9-11 luni și 3-4 mese pe zi plus 1-2 gustări hrănitoare pe zi la 12-23 de luni. O gustare înseamnă alimente consumate între mese. Va fi încurajată autohrănirea cu alimente ușoare și comod de preparat. Dacă densitatea de energie sau cantitatea de alimente la o masă sunt scăzute atunci se va crește numărul meselor în cursul unei zile.

Sursa: Ghid de preventie - Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară, Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei, 2016

Sursa foto: Pinterest


Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă

Pâinici de casă

Se iau următoarele ingrediente: 350g făină integrală, 220ml lapte, 15g drojdie proaspătă, o lingură ulei de măsline, semințe de care vă plac și un praf de sare dacă le faceți pentru adulți sau pentru copii mai mărișori. Eu pt Miss S. le-am făcut fără sare.

Am dizolvat drojdia în lapte, apoi am frământat toate ingredientele până am obținut un aluat aerat, pe care l-am lăsat să crească aproximativ 30 de minute. 

Din aluatul obținut am făcut mingiuțe cam cât un ou de găină, le-am pus în tavă pe hârtie de copt si le-am pus la cuptorul preîncălzit cam 15 minute, sau până se rumenesc.

La noi au prins foarte bine, Miss S. le-a servit cu cremă de brânză de casă sau transformate în crutoane pentru supa-cremă de linte.

Să aveți poftă! 🍽


Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă

Superalimente - Afinele

Afinele sunt dulci, hrănitoare și extrem de populare. Deseori sunt etichetate ca "superaliment", au un conținut redus de calorii și sunt incredibil de bune atât pentru adulți, cât și pentru copii.

Iată câteva  beneficii ale afinelor care sunt susținute de studii de cercetare.

1. Afinele au puține calorii, dar sunt bogate în nutrienți.

Afinele sunt printre cele mai nutritive fructe de pădure. O ceașcă de ceai (148 grame) de afine conține:

Fibre: 4g;

Vitamina C: 24% din DZR;

Vitamina K: 36% din DZR;

Mangan: 25% din DZR.

Apoi conțin cantități mici si din alți nutrienți. Acestea sunt, de asemenea, aproximativ 85% apă, și o ceașcă întreagă conține doar 84 de calorii, cu 15g de carbohidrați.

Afinele sunt unele din cele mai populare fructe de pădure . Au un conținut redus de calorii, dar sunt bogate în fibre, vitamina C și vitamina K.

2.Afinele sunt bogate în antioxidanți. Antioxidanții sunt importanți pentru că ne protejează organismul de daune provocate de radicalii liberi, molecule instabile care pot deteriora structurile celulare și pot contribui la îmbătrânire și la boli precum cancerul.

Principalii compuși antioxidanți din afine aparțin unei familii mari de polifenoli, numite flavonoide. Un grup de flavonoide, în special antocianine, este considerat a fi responsabil pentru o mare parte din efectele benefice asupra sănătății. Acestea s-au dovedit a crește în mod direct nivelurile antioxidante în interiorul corpului.

3. Câteva studii au arătat că afinele și sucul de afine pot proteja împotriva daunelor aduse ADN-ului, un factor de lider al îmbătrânirii și al cancerului.

4. Antioxidanții din afine au demonstrat că protejează lipoproteinele LDL (colesterolul "rău") de leziunile oxidative, un pas crucial în calea spre bolile cardiace.

5. Aportul regulat de afine a fost dovedit a scădea tensiunea arterială în numeroase studii. Există unele dovezi conform cărora consumul regulat de afine poate ajuta la prevenirea atacurilor de inimă.

6. Antioxidanții din afine par să aibă beneficii pentru creier, ajutând la îmbunătățirea funcției creierului și la întârzierea declinului în funcție de vârstă.

7.Antocianii din afine pot avea efecte anti-diabetice. Afinele sunt moderate în zahăr în comparație cu alte fructe. O ceașcă conține 15 grame, echivalentă cu un măr mic sau o portocală mare.

Cu toate acestea, compușii bioactivi din afine par să depășească orice impact negativ al zahărului când vine vorba de controlul zahărului din sânge.

Cercetările sugerează că antocianii din afine pot avea efecte benefice asupra sensibilității la insulină și asupra metabolismului glucozei. Aceste efecte anti-diabetice au fost demonstrate atât cu suc de afine, cât și cu extract.

Într-un studiu cu 32 de subiecți obezi cu rezistență la insulină, un lichior de afine a determinat îmbunătățiri majore ale sensibilității la insulină.

Îmbunătățirea sensibilității la insulină ar trebui să reducă riscul de sindrom metabolic și de diabet zaharat de tip 2, care sunt în prezent unele dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume.

8. Ca și alte fructe de pădure, afinele conțin substanțe care pot împiedica legarea anumitor bacterii de peretele vezicii urinare. Acest lucru poate fi util în prevenirea infecțiilor tractului urinar.

Zilele următoare voi încerca să vă scriu și câteva combinații de alimente/rețete cu afine, astfel încât să vă convingeți singuri de beneficiile și de gustul acestora.

Sursa informatii: healthline.com

Sursa foto:Pinterest

Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă

Dieta in timpul sarcinii si alaptarii

Creșterea corespunzătoare în greutate a mamei în timpul sarcinii este importantă pentru sănătatea copilului. Studii citate de Koletzko, Berthold, "German national consensus recommendations on nutrition and lifestyle în pregnancy by the ‘Healthy Start-Young Family Network’" Ann Nutr Metab 63.4 (2013):311-22, au arătat că greutatea corporală la începutul sarcinii pare să aibă un impact mai mare asupra stării de sănătate a mamei și copilului decât greutatea acumulată în timpul sarcinii.

Femeile supraponderale au un risc crescut de diabet gestațional, hipertensiune arterială, naștere prematură și complicații în timpul sarcinii. Femeile supra și subponderale ar trebui să urmărească să ajungă la o greutate normală înainte de a rămâne gravide. Se recomandă luarea în considerare a suplimentarii cu fier a dietei ovo-lactovegetariene (lapte, produse lactate și ouă) pentru a asigura un aport adecvat de fier în timpul sarcinii.

Sursa foto: Fine-Diets

Se recomandă consiliere specifică medicală și suplimentarea obligatorie cu micronutrienți și vitamine a gravidelor cu o dieta exclusiv pe baza de plante (vegan), chiar și cu alegerile atente de alimente, pentru că altfel se expune la riscuri grave de sănătate, în special pentru dezvoltarea sistemului nervos al copilului prin neacoperirea nevoilor nutritive ale mamei și copilului.

Sunt situații în care femeile gravide apreciază eronat nevoile lor energetice pe perioada sarcinii și cresc aportul energetic.Există asocieri negative între obezitatea maternă și inițierea alăptării.Studii citate de Koletzko, Berthold, et al.43.au arătat că o dietă cu aport prea mare de energie poate avea efecte nefavorabile asupra creșterii în greutate a femeii în cursul sarcinii și asupra sănătății fătului.

Se recomandă abstineță de la consumul de alcool pe perioada sarcinii sau alăptării, fiind cea mai sigură opțiune.Pentru femeile care aleg să bea, să ofere consiliere cu privire la nivelul maxim de aport și momentul optim de alăptare în raport cu aportul. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate duce la malformații congenitale, întârziere de crestere și dezvoltare, efecte adverse asupra comportamentului ulterior al copilului (hiperactivitate, impulsivitate, comportament riscant, tulburări de dezvoltare mentală și socială și tulburările de maturitate socială). Pe baza datelor disponibile și a particularităților individuale, este dificil a prezice care este cantitatea de alcool fară risc.

Se recomandă abstinența de la fumat activ sau pasiv în egală măsură pe perioada sarcinii.
Se recomandă suplimentarea aportului de apă în timpul alăptării cu cel puțin 0,75-1 litru peste consumul obișnuit, luându-se în considerare cantitatea de lapte eliberată din sân .

Se recomandă ca în timpul sarcinii să se evite consumul alimentelor care pot conține listeria.
Aceste alimente sunt în general refrigerate și gata pentru consum: brânzeturi moi (de exemplu camembert) dacă nu sunt fierte și servite fierbinți, bucăți de carne rece, salate, fructe de mare crude sau crude afumate, lapte și derivate nepasteurizate.

Se recomandă sfătuirea tuturor mamelor ca pe perioada sarcinii și alăptării să aibă o dietă normală, fără restricții.

Se recomandă ca la începutul sarcinii, să se discute dieta și obiceiurile alimentare ale femeii cu scopul de a identifica și corecta oricare problemă pe care o are aceasta cu privire la dietă.

Sursa: Ghid de preventie - Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară, Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei, 2016 .

Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă

Mituri cu și despre alăptare

                                              Sursa foto: Pinterest

Astăzi avem primul oaspete pe blog, pe Alice Dobre, Owner la Mami și bebe, o minunată comunitate pentru părinți.

În cele ce urmează Alice demontează miturile legate de alăptare, pe care le auzim peste tot. Ni le spune mama, vecina, prietena sau alte cunoștințe binevoitoare. 

Să nu mai credeţi că:

1. Femeile blonde şi cu piele albă fac mai des ragade. 

Nu e nici o evidenţă în acest sens. Ataşarea şi poziţionarea incorectă a copilului la sân sunt cauzele ragadelor!

2. Mameloanele trebuie pregătite din timpul sarcinii pentru a nu se răni la supt. 

Cercetările au arătat că nu este nevoie de o pregătire prealabilă a mameloanelor, ci doar de evitarea spălării cu săpun şi expunerea sânilor la aer!

3. Mama să se aştepte la durere în mamelon în timpul suptului. 

Fals, dacă doare mamelonul va fi rănit. Suptul nu trebuie să doară!

4. Ragadele se produc pentru că copilul este lăsat prea mult timp la sân.

Dacă este ataşat corect la sân poate sta la sân cât vrea. Întreruperea suptului înainte de a lăsa sânul fără să ne introducem degetul în guriţa lui poate cauza răni!

5. Cremele şi unguentele pot preveni ragadele. 

Fals! Doar ataşarea corectă previne ragadele!

6. "Laptele meu este prea slab." 

Fiecare are lapte adecvat copilului ei! Nu există lapte slab. Laptele matur este mai subţire, alb-albastru faţă de primul lapte (colostru) dar are toate substanţele nutritive necesare pentru copil!

7. Sânii sunt goi după alăptat. 

Fals. Producţia de lapte este un proces continuu şi întotdeauna mai vine lapte pe canale. Oricum de obicei copilul nu suge decat 40-60% din laptele disponibil.

8. Este mai puţin lapte seara. 

De obicei, spre seară copilul pare să nu se liniştească la sân (suge apoi după puţin timp iară vrea fără să poată adormi). Producţia de lapte continuă normal, agitaţia copilului nu este legată de producţia "insuficientă" de lapte. Mama trebuie să ştie de posibilitatea apariţiei acestei perioade, să aibă răbdare, să alăpteze relaxată. Suptul în exces face parte din stimularea normală a lactaţiei.

9. Cantitatea de lapte poate fi simţită după plenitudinea sănilor. 

Nu se poate stabili cantitatea de lapte după senzaţia "cât" de plini sunt sânii. După 3 săptămâni după naştere sânul revine aproape la dimensiunea dinainte de naştere , lactaţia se stabilizează trece "umflarea" sau angorjarea sânului din primele săptămâni, sânul va produce atâta lapte cât are nevoie copilul.

10. Angorjarea sânului este normală când "vine" laptele. 

Angorjarea nu este un lucru normal. Majoritatea femeilor dacă alăptează corect şi des (10-12 ori) în primele zile simt doar o "umflare minimă" a sânului. Unele femei în ciuda alăptării dese pot acuza angorjare din cauza unei lactaţii foarte bune şi atunci este nevoie să se mulgă!

11. "Reflexul de ejecţie a laptelui" nu se declanşează datorită tensiunii sau stressului. 

Reflexul nu este împiedicat de stress şi tensiuni grave. Încercarea de a se relaxa (luând aer adânc în piept sau lăsând umerii în jos) în timpul alăptării poate fi de ajuns pentru secreţia ocitocinei care declanşează reflexul de ejectare a laptelui.

12. Mama trebuie să bea multe lichide pentru a face lapte. 

Fals. Mama trebuie să bea atâta lichide cât îi este sete. Dacă nu bea laptele nu scade, doar ea va urina mai puţin şi mai concentrat.

13. Mama trebuie să mânănce mult pentru a avea lapte. 

Fals. Mama trebuie să mânănce dieta ei obijnuită ( un pic hipercalorică ca în timpul sarcini)şi echilibrată, nu în cantităţi exagerate! Subnutriţia mamei afectează prima dată corpul ei cu mult înainte de a-i afecta laptele.

14. Bând mult lapte de vacă se face mai mult lapte. 

Fals. Laptele de vacă este necesar fiind o sursă de calciu, dar consumul insuficient de lactate va afecta organismul mamei nu şi calitatea sau cantitatea laptelui. Prea mult lapte de vacă poate fi cauza "colicii infantile" datorită dezvoltării unei alergii la proteinele laptelui de vacă.

15. Mama nu are voie să consume unele alimente pentru că provoacă colici copilului. 

Fals. Mama poate consuma orice fel de aliment în cantitate moderată, dar trebuie să observe care alimente în consum repetat produce discomfort copilului şi pe aceastea să le evite. Mamele cu antecedente de alergie trebuie să evite alimentele alergizante ( ouă, nuci, peşte, căpşuni).

16. Copilul foloseşte mamelonul pe post de suzetă. 

Copii au nevoie să sugă atât pentru alimentaţie cât şi pentru comfort, pentru a se linişti. Şi în acest caz producţia de prolactină (hormonul care produce laptele) este stimulată de supt. Este mai natural să sugă sânul ca să se liniştească decât suzeta!

17. Dacă copilul plânge înseamnă că mama nu are suficient lapte sau laptele este slab. 

Sunt multe cauze pentru care copilul poate să plângă. Este foarte rar laptele insuficient dacă copilul este alăptat fără restricţii. Laptele de mamă întotdeauna este "perfect" pentru copil. 

18. Copilul alăptat la sân are nevoie de apă dacă este prea cald. 

Fals. Laptele de mamă este atât o băutură cât şi un aliment. Copilul poate să sugă mai frecvent pentru a stinge setea (suge primul lapte care iasă din sân , mai apos; suge puţin, dar des).

19. O să-l răsfeţe dacă îl ia în braţe şi îl alăptează de câte ori plânge. 

Bebeluşii au nevoi fizice şi emoţionale vor să se simtă în siguranţă şi iubiţi. Este normal să necesite contactul strâns şi mângâierea. După Jelliffe, copilul este un "făt extrauterin" până la 9 luni fiind total dependent de mama sa. În societăţile unde tradiţional mama îţi poartă în permanenţă copilul cu ea, copiii nu plâng!

20. Plânsul este bun pentru plâmăni. 

Fals! Plânsul este un mod de comunicare a copilului pentru a spune că are o problemă, îi foame, este ud, e prea cald, prea frig, e obosit, e singur, ori e plictisit. Rar plânge pentru că e bolnav .

21. Dacă mama are sâni mici sau plaţi nu o să aibă destul lapte.

Fals. Mărimea sânului nu este legată de funcţie şi sânii mici pot produce mult lapte.

22. După alăptare sânii nu vor mai fi niciodată normali. 

În timpul sarcinii sânii se triplează ca şi greutate. După ce lactaţia se stabilizează, la majoritatea femeilor revin la normal. Alte studii arată că la jumătate din femeile luate în studiu li s-au micşorat sânii după înţărcare, iar la jumătate s-au mărit.

Îți mulțumesc, Alice, pentru informațiile minunate!

Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă